Chiar asa? Cand ati alergat ultima oara fara ceas? Fara sa verificati ce viteza aveti, ce ritm, ce puls?

Fara stresul ca alergati mai incet ca de obicei? Fara sa masurati distanta?

Mie mi s-a intamplat zilele trecute. Dupa cum marturiseam si in articolul acesta sunt dependent de astfel de gadget-uri. Care masoara diverse chestii, majoritatea inutile pentru nivelul la care ma aflu. Mi-am cumparat un ceas ale carui functii ma indoiesc ca le voi folosi in totalitate. Ca sa va dati seama despre ce vorbesc, am dat o caruta de bani pe un Fenix care imi da informatii despre sporturi precum golf (n-am jucat in viata mea) sau inot (dupa 3 metri de dat din maini trebuie sa ma opresc). Un Garmin Forerunner 10 ma ajuta la fel de mult precum Fenix 3. Si Saphire edition 🙂  Recunosc ca fac cumparaturi emotionale si ca nu am pic de ratiune cateodata.

Asa ca nu sunt deloc in masura sa dau astfel de sfaturi

Dar totusi…totusi, dintr-o intamplare nefericita, am ajuns sa alerg fara ceas.

Am avut senzatia ca am descoperit ceva nou. Un nou tip de alergare. O alergare in care esti doar tu cu tine, cu gandurile tale fara sa calculezi nimic si fara sa acorzi atentie la detalii de tipul celor enumerate mai sus.

N-am masurat distanta si am alergat liber intr-un ritm comfortabil astfel incat cred ca a fost cea mai placuta alergare de ceva timp.

Am vorbit cu mine si mi-am pus ordine in ganduri asa ca am plecat extrem de odihnit mental din parc. Cand m-am oprit sa beau apa nu a trebuit sa ma grabesc pentru a nu-mi strica ritmul. Am baut linistit astfel incat sa pot sa revin in alergare cu setea astamparata.

 

Fiti siguri ca nu-mi arunc ceasul maine si nu o sa-mi sterg contul de pe Endomondo, dar cel putin, o data la 3 luni, voi alerga fara ceas si fara niciun aparat care sa-mi masoare ceva.

Am alergat pentru mine si nu pentru clasamentul de pe Endomondo sau cu grija postarii pe Facebook a antrenamentului. De ceva timp am intrat, instictiv, in malaxorul asta al alergatorilor. Ceasuri, PB-uri, antrenamente, intervale, HR zone si tinte pentru urmatorul concurs.

#faraceas am redescoperit placerea alergarii si bucuria miscarii. Cum sa pui un pas in fata celuilalt fara stres si fara chin.

 

Si acum gata. Ma duc sa-mi pun Garmin-ul la incarcat ca nu voi face mare branza la S12 la Timisoara doar cu “bucuria alergarii” 🙂