smartcasual.ro Web analytics

Month: April 2018

JUR…episodul 2

JUR…episodul 2

Bucharest International 10k a inceput prost dar, intr-un final, a fost un eveniment care s-a dovedit a fi ok. Cel putin pentru mine. Probabil ca sunteti la curent cu discutiile, din ultima perioada, despre medalii sau mai bine zis despre lipsa lor, sau despre celebra declaratie in care eram pusi sa juram ca nu vom avea nicio pretentie in caz ca se intampla ceva.

Din punct de vedere organizare, la acest nivel, e greu sa gresesti flagrant in timpul evenimentului asa ca nu prea am ce sa scriu. Faptul ca, pe caldura asta, poate era nevoie de inca un punct de alimentare sau ca, la start, au fost doar 6 toalete ecologice la un numar de aproximativ 1000 de participanti, nu pot fi catalogate ca si carente de organizare. Poate mai multa atentie la aceste detalii, pe viitor, nu ar strica.

Eu am primit medalie 🙂

Dupa cele 47 minute, cat a durat cursa mea, mai erau medalii. Sper ca au ajuns pentru toti.

Si nu, nu e vorba despre o tinichea ci este vorba despre respect si principii.

Ma rog, nu vreau sa deschid iar subiectul asta.

 

JUR… episodul 2

 

Cum articolul referitor la declaratia de participare a avut un real succes, inregistrand cateva mii de vizualizari, in primele zile de la publicare, am considerat ca este un subiect de interes pentru participantii la acest tip de competitii.

Si, m-am gandit sa fac si continuarea, intr-o maniera haioasa, care sa demonstreze faptul ca noi, participantii, nu citim declaratiile dar nici reprezentantii organizatorilor nu sunt departe. Este irelevant ce hartie depui.

Profitand de faptul ca am primit aceasta declaratie in format Word, am modificat-o pe ici pe colo, in punctele esentiale, 🙂 pentru a vedea daca cineva observa. Aveti mai jos o captura de ecran cu modificarile evidentiate. Bineinteles ca in declaratia depusa am scos culoarea si bold-ul, pentru a trece neobservata.

In cazul in care vreti sa va delectati cu toate modificarile, puteti vedea intreaga declaratie, mai jos  🙂

declaratie_participant_BI10K_editia_22_Aprilie_2018

 

Ce a iesit?

 

By the way, referitor la tricou, am inteles ca fetele au avut ceva probleme cu masurile. Mie mi se pare un tricou ”ok-ish” si parca ceva mai frumos decat cele de la Adidas.

 

Sa aveti spor la antrenamente si ochii in patru la ce semnati 🙂

Jur…

Jur…

In cazul in care participati duminica la Bucharest International 10k si nu ati citit declaratia de participare, aflati ca tocmai ce v-ati vandut sufletul diavolului alergatorilor 🙂

Pentru a ilustra mai bine aceasta “tranzactie” am disecat putin declaratia si am facut o mica analiza pe text. Lasand la o parte greselile de tehnoredactare, aflam ca:

“ACEST ACORD INCLUDE O EXONERARE DE RASPUNDERE SI RENUNTARE LA DREPTURI LEGALE SI VA PRIVEAZA DE DREPTUL DE A ACTIONA IN JUDECATA ORGANIZATORII BUCHAREST INTERNATIONAL 10K SI ALTE PARTI TERTE”

Asa incepe acest document care, va zic sincer, pe mine m-a lasat fara nicio reactie. Tonul asta asa ferm, formularea avocateasca iti cam da fiori pe spinare. Inca de la inceput.

Documentul continua cu:

Subsemnatul, si in numele meu, al sotului/sotiei, mostenitorilor, rude primare, orice reprezentanti juridici si personali, succesorilor si cesionarilor, prin prezenta sunt de acord cu, si fac urmatoarele atestari contractuale in conformitate cu aceast Acord de Exonerare de raspundere…”

 

Cu alte cuvinte, renuntarea nu este doar a ta ci a urmasilor urmasilor tai, amin! 🙂

Mai mult de atat, ne dam acordul ca, in cazul in care exista o coliziune, cu un vehicul de exemplu, chiar daca acesta se afla acolo dintr-o organizare inadecvata, renunt la dreptul meu de a cere despagubiri.

Inteleg ca aceste riscuri pot fi cauzate in totalitate sau partial de propriile mele actiuni sau inactiuni, actiunile sau inactiunile altor participanti la eveniment sau la divertisment, inactiunii sau neglijentei Partilor exonerate definite mai jos, si eu prin prezenta in mod voluntar si de buna voie imi asum toate aceste Riscuri si orice alte daune, raspundere, pierderi sau cheltuieli personale sau bunuri personale rezultate ca urmare a participarii mele la Eveniment”

Cu alte cuvinte, daca nu au marcat traseul si nu l-au delimitat corespunzator si vor circula masini pe traseu, care te-au tavalit, ei n-au mancat usturoi si nici gura nu miroase.

EXONERAREA DE RASPUNDERE: prin prezenta Exonerez, Renunt la pretentii, si Jur sa nu dau in judecata: Organizatorii (…)cu privire la orice raspundere, ptretentii, cereri, cauza(cu) de actiune, daune, pierderi sau cheltuieli (inclusiv cheltuieli de judecata si onorarii rezonabile) de orice fel sau natura (“Raspundere”) de utilizare a, prezenta la sau participarea la eveniment, care pot aparea din, rezulta din sau fi legate de neglijena Partilor exonerate”

Asta cu “JUR” pe mine m-a lasat fara reactie 🙂

 

In cazul in care tot acest document, care arata mai dubios decat un contract de credit de la banca, pentru care iti vinzi viata pe 30 ani, nu era suficient de agresiv, la final, vine decisiva:

“Taxele de inscriere nu se restituie, schimba sau transfera (…) Evenimentul poate fi modificat, amanat sau anulat pentru orice motiv, inclusiv dar fara a se limita la: vreme rea, cause naturale, actiuni ale Politiei, acte/amenintari de terorism sau alte motive dincolo de controlul rezonabil al partilor implicate. Daca evenimentul este anulat sau modificat din motivele descrise mai sus, nu vor fi permise restituiri, credite sau transferuri pentru taxele de inscriere

 

Deci, daca nu se mai tine evenimentul, si nu neaparat din motive de forta majora sau altceva serios (si-au lasat portita cu folosirea expresiei “fara a se limita la…) poti considera banii de taxa pierduti. Really?!?

 

Si daca, totusi, vreodata, cineva, normal la cap va declara acest document ilegal, pentru a pastra banutii de taxa, in cazul in care nu se mai tine evenimentul, baietii isi mai baga o ancora:

Daca orice prevedere a acestui acord este determinata a fi ilegala, nula, sau pentru orice motiv, inaplicabila, aceasta prevedere se considera separabila de acest acord si nu va afecta valabilitatea si aplicabilitatea celorlalte prevederi”

 

Draga Constantina Dita, ma adresez doamnei pentru ca de la dansa am primit email-ul cu declaratia, nu doriti dumneavostra sa va virez tot salariul meu lunar, sa veniti sa dormiti la mine in casa si sa-mi mancati din frigider sau sa ma scoateti din dus pentru a nu va deranja zgomotul apei cand va uitati la televizorul pentru care v-am semnat ca renunt?

Iar in cazul in care ma supar si va bat obrazul ca nu e frumos sa nu ma lasati si pe mine sa-mi mananc omleta facuta la aragazul meu, din ouale cumparate de mine, promit ca renunt la dreptul de a da in judecata baietii pe care o sa-i puneti sa ma bata! JUR!

Stiu ca e decizia mea sa nu semnez si sa nu particip, dar totusi, dupa ce am dat 25 euro…

 

In cazul in care doriti sa va delectati cu intreaga declaratie, o puteti gasi aici.

 

 

 

 

 

 

Slow living

Slow living

In ultimul timp tot dau peste omuletele asta mic care ne invata ca a alerga usor este cheia succesului.

Acum, in toata galagia asta de informatii de pe net, nu mai stii ce sa iei de bun. Numele omuletelui este Hiroaki Tanaka. Tanaka, exact ca in Karate Kid 🙂

El spune ca, alergand niko niko pacete ajuta sa pierzi in greutate si te fereste de accidentari. Acum, nah, e normal ca daca alergi ca melcul sa minimizezi riscul sa suprasoliciti musculatura si incheieturile.

De asemenea, noi p-aici prin IOR, spunem ca daca alergi incet faci fat burning. Mit sau adevar?

Las mai jos un filmulet cu batranelul simpatic care explica cum e cu slow jogging. Poate ca, la un moment dat, e mai bine sa o lasi mai moale.

Slow jogging, slow food, slow living…

In era vitezei am uitat sa ne bucuram de alergare. Alergam dupa recorduri, alergam cu ochii in ceas, conteaza timpul scos pe 10 km, 21 sau maraton. Vrem sa alergam mai bine decat cel de langa noi, sa ne laudam cu performantele sa fim admirati pe facebook. Si aici ma refer la noi, astia amatorii. Oricum nu ajungem niciodata pe podium si parca nu de asta alergam.

Have fun & have a ”slow” Easter!

 

 

Raman somer!

Raman somer!

 

In ritmul asta raman fara material de lucru, ceea ce nu este neaparat rau, in situatia data. Inseamna ca tot ce fac eu pe aici contribuie, intr-o oarecare masura, la imbunatatirea conditiilor de organizare pentru diferite concursuri.

Bine, ce ar putea sa mai fie foarte neplacut la un concurs organizat de ABRC in Bucuresti? Ar fi rusinos ca, dupa atat amar de timp, sa o mai dea in bara grav.

Si aici ma refer la Bucharest 10 k & Family Run, concurs care s-a desfasurat in weekend-ul ce tocmai a trecut, in Bucuresti.

Deja ne-am obisnuit cu faptul ca taxa este mare si cred ca nu are rost sa ne mai consumam energia comentand la nesfarsit  acest aspect.

Cursa copiilor, dupa tot tam-tam-ul facut, inclusiv aici , a devenit necompetitiva si este mult mai cuminte, fara incidente. Exact cum trebuie sa fie. Vrei sa o faci competitiva? Pai atunci acorda o importanta sporita organizarii si lucrurile nu vor scapa de sub control. Tratau cu superficialitate spiritul de competitie al copiilor si dorinta nestavilita a parintilor de a-si baga in fata propria odrasla, incat evenimentul devenise aproape grotesc.

Astept momentul in care o sa apara si o cursa competitiva pentru copii, organizata in consecinta, avand in vedere promisiunile federatiilor de specialitate (atletism si triatlon) care promit programe dedicate pentru dezvoltarea si promovarea sportului in randul copiilor. Vom vedea!

Mi-a placut, in schimb, de Horatiu de la WorldClass, care a facut o incalzire extraordinara. Omul asta trebuie sa-si faca o scoala la care sa predea incalzirea 🙂

Ce m-a uimit, dar poate asa a fost si in celalti (doi) ani, a fost numarul mic de participanti la cursa de 10 k, cursa considerata principala. Fac comparatie cu semimaratonul Petrom, acum Volkswagen, organizat tot de ABRC, cursa de 10 km.

La Uniqa au fost aproximativ 1000 persoane. Mi s-au parut putini, mai ales ca, teoretic, e cam inceputul sezonului de sosea si, avand in vedere avantul luat de alergare in randul bucurestenilor…

Dar nah, poate taxa i-a speriat 🙂

Totusi as mentiona faptul ca a fost primul concurs la care Oana Nastase nu a condus operatiunile de organizare. In comunicatele oficiale apare ca, noul “boss” de la organizare, este Paolo Ottone, care va avea ca principala strategie, imbunatatirea experientei alergatorilor.

Avand in vedere ca toate anunturile referitoare la ridicarea kit-urilor specificau ca acestea se afla in Piata Constitutiei cand de fapt se aflau la Izvor (rectificare facuta intr-un tarziu pe facebook), zic ca nu prea a inceput cu dreptul. Iar faptul ca la final, dupa ce terminai cursa, trebuia sa te duci pana la zona de Sport expo, aflata in mijlocul parcului Izvor, pentru a bea o gura de apa, zic, la fel, ca la capitolul “imbunatatirea experientei participantilor” mai are de lucru 🙂

Sunt curios daca a mai deranjat pe cineva amplasarea punctului cu apa de la final!

Ce ar mai fi de mentionat la capitolul puncte slabe, este kit-ul de participare. Macar sa puna un saculet mai mic 🙂

E deprimant sa primesti un sac imens pentru 3 firfirele inauntru.

Tricoul, ca de obicei, de proasta calitate iar pliantele si revistele respective, in 90% dintre cazuri, ajung la cosul de gunoi.

 

Hai ca, daca ma mai gandesc si imi mai aduc aminte pot sa incropesc o lista destul de mare de elemente care pot fi imbunatatite. Se pare ca nu-mi pierd, totusi, materialul de lucru prea curand 🙂

Dar probabil, niciodata nu va fi perfect, asa ca, nu punem prea tare la suflet pentru ca am pierde bucuria alergarii in mod organizat

Personal, sunt foarte multumit de performanta mea. Am facut sub 50 minute ceea ce, pentru mine, e foarte bine. Din entuziasm, m-am inscris si la Bucharest 10k, unde am platit si acolo 25 euro 🙂

Urmatorul video review va fi No Stress Duatlon Mogosoaia unde voi participa la primul meu duatlon

 

Sa aveti spor la antrenamente!

Maraton Sevilla 2018

Maraton Sevilla 2018

 

Cum, pe 24 februarie, din intamplare, am adaugat, in minunatul buchet al vietii, trandafirul cu numarul 40, (sa notez undeva asta cu buchetul) :), am zis sa marchez evenimentul cum se cuvine. Si, cum ramasesem fara carbuni, am renuntat la gratar.

Am primit cadou de la cealalta jumatate (mai buna) a familiei o participare, pe 25 februarie, la Maratonul de la Sevilla.

Eu cred ca auzise ca sunt ceva reduceri si ca, spre deosebire de Bucurestiul inghetat, acolo sunt vreo 23 grade, asa ca,  mi-a impachetat frumos excursia asta 🙂

So, pentru cine vrea sa imbine utilul cu placutul recomand o alergare in capitala Andaluciei. Din pacate, sau din fericire, exista o singura categorie, maraton.

Blue Air zboara pana in Malaga, un oras superb de coasta, cu o plaja lata si foarte frumoasa, si apoi inca 2 ore cu trenul pana in Sevilla. Maratonul este clasificat ca si Gold si se pare ca este cel mai plat din Europa. Premise perfecte pentru un PB 🙂 (not!)

Am ajuns cu cateva zile mai devreme si am profitat de soarele coastei de sud a Spaniei si de berea, ma scuzati, mancarea extraordinara. Tapas, San Miguel si paella. Toate de-a valma sub pretextul de carbo loading 🙂

Tot ca o premiera, pe langa prima mea participare la un maraton international de avergura, am incercat sa surprind, video, cursa astfel incat sa ilustrez cat mai bine experienta mea acolo.

Am zis sa scriu de bine ca poate, cine stie, ma fac oamenii aia partener media si ma umplu de bani like-uri.

Aveti indulgenta fata de un biet incepator in acest domeniu, cu promisiunea ca voi incerca sa ma perfectionez in arta filmarii si a montajului. 🙂

M-am imprietenit cu Carlos, un alergator din Madrid, care, pe langa faptul ca mi-a facut o descriere amanuntita a fiecarui obiectiv turistic, m-a ajutat sa ma descurc si in hatisul de la inceputul cursei, unde, daca nu stii spaniola, e cam nasol 🙂

So, gracias Carlos!

Va las, mai jos, filmuletul cu pricina.

 

Spor la alergat!

%d bloggers like this: