After9 Cross sau “Festivalul alergarii”

Scriam acum ceva timp ca voi participa la evenimentul organizat de cei de la MPG. Nu am avut asteptari foarte mari deoarece organizatorii sunt aceeasi care se ocupa si de Riders Club. Am participat in trecut, in calitate de biciclist 🙂 la cateva evenimente si am fost cam dezamagit. Nu are rost sa intram in detalii acum.

Am platit cateva zeci de lei sa alerg in parcul in care alerg in mod constant. M-am alaturat grupului de prieteni care participau la eveniment si am zis “hai sa vedem ce-o sa fie”

De data aceasta am folosit platforma Runfest. Identica cu cea de la Riders Club insa dedicata competitiilor de alergare.

In plus, faptul ca urma sa alerg vineri seara, la ora 21.30, pe aleile parcului IOR, alaturi de inca 600 de participanti m-a dus cu gandul la un fiasco.

Recunosc ca am vrut sa particip deoarece avem nevoie de un nou subiect, acum la intoarcerea din vacanta. Nu participasem niciodata la un concurs Runfest si am vrut sa incerc toata experienta. 🙂

De la inregistrarea pe platforma pana la medalia de la finalul concursului. Deci, aveam toate premisele sa am parte de un nou subiect controversat, de o noua cursa care sa genereze nemultumiri si de pareri pro si contra din toate taberele posibile. Organizatori rigizi si participanti pretentiosi. Reteta perfecta si potrivita pentru un articol, aici, pe smartcasual.ro.

In plus, cu cateva ore inainte de cursa, am primit niste mesaje private, putin ciudate le-as cataloga, de la cineva implicat in eveniment, referitoare la partea de organizare.

PERFECT, mi-am spus 🙂

Dar, dupa cum spune un proverb, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, planurile mi-au fost date peste cap si iata ca sunt nevoit sa scriu un articol in care sa laud organizatorii ……lucru putin neobisnuit pentru mine 🙂

Atmosfera generala a fost una de festival. Cu o ora inainte de inceperea cursei, m-am “plantat” la locul faptei pentru a “fotografia” tot ce se intampla.

Am gasit o atmosfera placuta, face painting, apa, isostar si o gramada de fructe, baieti care bateau ritmic in tobe si te faceau sa dansezi stand pe loc si un prezentator extrem de “catchy”. E prima data cand am vazut un “punct de alimentare” inainte de startul cursei.

Incalzirea a fost extrem de haioasa si antrenanta. Mi-a placut tipul care a prestat pe scena. A stiut sa tina in priza publicul.

Insa, partea spectaculoasa a inceput cand s-a lasat seara. Totul era fosforescent si paream ca o mare de licurici.

Ramanea provocarea traseului. Cum sa inghesui 600 de alergatori pe aleile, si asa aglomerate, din IOR?

De doi ani de cand alerg in IOR stiu ca in weekend, vara, pe la orele 20-21 este practic imposibil sa alergi. Faci slalom si te trezesti cu biciclete peste tine.

Am luat startul in valuri, cu convingerea ca voi alerga cei 9 km intr-o masa compacta de alergatori, avand parte de injuraturile biciclistilor si a pensionarilor iesiti la o gura de aer in IOR.

Am ramas surprins sa vad ca plutonul s-a lungit si am putut alerga liber dupa aprox 1 km. Nicio diferenta fata de un concurs cu startul in Piata Constitutiei. Faptul ca traseul a ocolit zonele aglomerate din jurul lacului, prin introducerea unor pante, a crescut gradul de dificultate si a transformat o alergare seaca, in jurul lacului, intr-una provocatoare.

Voluntarii au fost la inaltime. In intunericul noptii erau ca niste extraterestrii, plini de luminite si extremi de vocali. Nu aveai cum sa te ratacesti absolut deloc.

Inca un lucru foarte tare a fost ca am primit incurajari din partea oamenilor aflati in parc.

IOR-ul este unul dintre parcurile prietenoase cu alergatorii.

Spre deosebire de Brasov, de exemplu, oamenii chiar te aplauda si te incurajeaza cand alergi. M-am temut ca, fiind 600, vom “invada” parcul si vom crea un disconfort. Nu a fost deloc asa. Pe langa incurajarile voluntarilor am avut parte de aplauze si chiote de victorie din partea trecatorilor.

Atmosfera de la finish in aceeasi nota. Veselie, distractie, party.

Exact cum spuneam la inceput. Am gasit un festival. Un festival al alergarii.

Spre deosebire de alte concursuri am simtit ca am primit ceva in schimbul taxei de participare.

Poate, intr-un final, organizatorii vor realiza ca participantii nu platesc taxa pentru un pachet de start generos. Platesc experiente. Platesc senzatii. Nu cani, batoane sau tricouri. Experiente traduse in atmosfera excelenta, traseu frumos, voluntari plini de entuziasm si organizare exemplara.

Felicitari MPG!  Mi-am schimbat parerea si voi plati cu placere  taxele de la concursurile viitoare. Cu aceasta ocazie, eu cred,  ca a fost ridicata stacheta pentru concursurile organizate in parcuri. Aviz Gerar si Maratonul Reintregirii Neamului.

De asemenea am hotarat sa nu public mesajele primite din respect pentru organizatori. Evenimentul a fost excelent si e pacat sa nu ramana asa.