smartcasual.ro Web analytics

Tag: maraton bucuresti

Da ma, bine, sunt eu hater!

Da ma, bine, sunt eu hater!

Vorbeste lumea ca cica eu sunt hater si distructiv. Dar hai sa aruncam o privire atenta la ce se intampla, astazi, in lumea asta mica a sportivilor  amatori.

In lumea concursurilor « prietenoase » facute cu bani de acasa si din pasiune.

Sa ne uitam putin, atent, pe grupurile de pe facebook, unde se promoveaza diverse actiuni si produse si cum a fost transformata o pasiune intr-o lupta pentru imagine si bani.

 

Semimaratonul Bucuresti si-a schimbat sponsorul principal.

De ce? Pai nu se stie. In acelasi timp sponsorul tehnic a disparut. Cum?  Uite-asa! Acelasi sponsor tehnic a disparut si de la Maratonul Bucuresti.

Daca pentru a anunta orice rahatel se facea cate o conferinta de presa…acu` liniste totala. Mai mult de atat, Oana Nastase, cea care era pionul principal in organizarea competitiilor ABRC, nu mai apare pe site la sectiune « Echipa ».

A plecat si ea? Asa se pare. A plecat Adidas o data cu ea?  Pai cam asa cred. Vor fi tricouri Rollys la competitiile ABRC ? Vom vedea 🙂

Exact cum spuneam. Liniste totala si mers pe burta. Stau si ma intreb unde sunt « ambasadorii » si « promotorii » acestor evenimente care, pentru orice stire inutila, umpleau facebook-ul. Unde sunt bloggerii de specialitate care, contra participarii gratuite la concurs si contra aparitiei link-ului pe site-ul oficial, ne bombardau cu copy/paste-ul din comunicatele ABRC?

Nimeni nu sufla o vorba.

 

Concursul de trail din Baneasa.

 

Avem Baneasa Race si Baneasa Forest Run. Cam acelasi traseu, cam in aceeasi perioada. S-au despartit. De ce? In afara de declaratia de aici nu am inteles mare lucru. Asa e in business!

 

Runfest.

 

Dupa cativa ani in care s-au dezvoltat frumos, usor usor se sting. Doar 4 competitii, jumatate  necompetitive. Au disparut colaborarile cu Gabriela Szabo, Bucharest Fox Trail si After 9 Cross. De ce?  Pai nu se stie. Dintr-o reorientare de strategie, probabil.

 

Alergare pe Facebook.

 

Hatereala la greu. Sportivii se balacaresc intre ei. Alergatorii sponsorizati spameaza permanent cu produsele respective.

« Tibi Useriu nu ar face fata la un concurs adevarat », « Marius Ionescu nu mai doboara recorduri » si alte sageti transmise din toate partile

Unii sunt mai antrenori decat altii si «sfaturile » curg garla.

 

Federatia Romana de Triatlon mareste « taxa de protectie »

 

Asa cataloghez eu aceasta taxa inutila care nu se justifica in niciun fel. Vrei sa participi la un concurs din calendarul Federatiei? Platesti suplimentar fata de taxa de concurs. De ce? Naiba stie, ca nimeni nu spune nimic. Nimeni nu vine cu niste argumente pertinente. Noroc ca au aparut organizatori (vezi Fara Asfalt) care au iesit din acest calendar. Calendar care este total inutil pentru noi, sportivii amatori.

Toate astea, in conditiile in care Federatia, in 2018, va avea un buget cu 20% mai mare decat anul trecut. Adica din banii mei si ai tai. Dar, nah, cheltuieli importante si, citez de pe site-ul oficial al federatiei:

 

« Cheltuielile majore in 2018 vor fi competitii internationale, incluzand Campionatul Mondial de Wintertriathlon 2018: 406.000 lei , pregatire loturi nationale: 26.950 lei, competitii nationale 46.000 lei, activitati pentru dezvoltarea disciplinei /ramurii sportive: selectie, pregatire, organizare /participare la competitii pentru copii, juniori mici si persoane cu nevoi speciale 48.000 lei, salarii angajati FRTRI 123.000 lei etc »

 

Da, da!!! Ati  vazut bine. Pentru copii alocam 48.000 lei, bani care vor fi impartiti intre dezvoltarea sportului pentru viitorele talente si persoane cu nevoi special dar,  pentru salarii,  alocam 123.000 lei. Mi se pare corect. Si apoi ne plangem ca nu avem rezultate si ca nu apare niciun sportiv care sa ne reprezinte la nivel inalt.

Da-i incolo de copii! Sa se pregateasca singuri in spatele blocului si la Eforie Nord cand merg cu familia in concediu.

La fel de corect mi se pare si faptul ca unul dintre vicepresedintii federatiei este si presedintele unui club privat. Adica isi da singur licentele. Dar nu, nu este un conflict de interese. Sunt doar eu hater si am capul plin de intrigi si scenarii.

 

Ca sa ne dam seama ca pasiunea a fost ingropata de bani si de interese trebuie doar sa studiem cazul Ocean Lava Romania 

A aparut fulgerator, a intrat imediat in calendarul federatiei (pare-se ca  presedintele Smartatletic stia pe cineva la federatie 🙂 ) si a disparut inainte de a ne obisnui macar cu sigla.

Nu de alta dar nu mai stiai unde participi. Trichallenge, Ocean Lava, chiar daca alergai pe acelasi asfalt de la Mamaia.

La momentul aparitiei m-am intrebat ce plus aduce licenta Ocean Lava, in conditiile in care este practic acelasi concurs cu alta sigla. Pentru noi, marea masa a sportivilor amatori.

 

“Am decis sa luam licenta Ocean Lava Planet din dorinta de a crea un eveniment international de succes pe distanta semi lunga (half ironman) care, pe de o parte, sa ne permita sa ne pastram identitatea si cultura locala, iar pe de alta parte sa imbinam cresterea nivelului competitional la categoria amatori, dar si sa promovam statiunea Mamaia ca destinatie turistica sportiva. De cativa ani, am reusit asta, statiunea noastra fiind deja bine ancorata pe harta evenimentelor sportive de anvergura international”, declara Vlad Stoica, Presedinte Clubul Sportiv Smart Atletic

 

Exact 🙂 Totul foarte clar!  Drept dovada in 2018 nu mai avem Ocean Lava adica nu mai vrem sa « crestem nivelul competitional la categoria amatori » 🙂

 

Dar nu, sunt eu hater si imi place scandalul. Ca doar din asta traiesc. Din like-urile si din reclamele de aici de pe smartcasual.ro. Din articole defaimatoare la adresa pisicutelor nevinovate care aduc bani de acasa si care fac din pasiune toate cele de mai sus.

 

Really?!?

In acelasi timp, pe la mijlocul lunii februarie aparuse stirea ca TriChallenge Izvorani se va tine in 14 aprilie. Probe noi, duatlon…o nebunie de concurs!

Ulterior, brusc, o cumunicare seaca, ne anunta ca:

Dragi prieteni, din motive independente de noi, nu vom organiza in acest an TriChallenge Izvorani. Ne regrupam, cu forte proaspete, anul viitor. Va multumim pentru interes si pentru ca ne sunteti alaturi!”

 

Organizarea campionatului european de alergare 24 ore are déjà contestatari care reclama conflicte de interese. Dar, ma dor degetele sa dezvolt si subiectul asta, pentru ca as putea sa scriu pana maine si sa pun pe hartie un million de exemple concrete.

 

Cele de mai sus sunt doar cateva exemple, din Bucuresti. In tara sunt nenumarate concursuri, organizate mai bine sau mai putin bine.

Cu respect pentru participanti sau nu. Sa fim sanatosi si sa ne bucuram de lumea asta a noastra, oricat de meschina poate parea cateodata.

Noi suntem responsabili sa avem grija de comunitatea noastra. Spunand lucrurilor pe nume si indreptand ceea ce este stramb.

 

 

 

In rest toate bune. Am facut cateva investitii care sa ma ajute sa expun mai bine propriile pareri referitoare la concursurile la care particip.

Fara sponsorizari, fara alocari de fonduri si fara niciun interes. Asa ca o sa va rog sa fiti ingaduitori si sa iertati stangaciile tehnice.

Cu siguranta, in timp ma voi perfectiona. Accept feedback-ul si promit ca il voi lua constructiv fara nicio urma de agresivitate. 🙂

 

 

 

 

Ne incurcam?

Ne incurcam?

Am revenit la scris si incepem cu un subiect care, mi se pare mie, ca nu a fost dezvoltat suficient. Noul traseu de la Raiffeisen Bucharest International Marathon.

Probabil ca stiti traseul de anul trecut. Erau doua bucle de cate 21 km. In momentul in care a aparut “teaser” despre faptul ca traseul de maraton va fi diferit si din poza atasata intuiam ca va fi o singura bucla,  recunosc ca m-am entuziasmat. Un traseu lung care sa nu se repete si care sa strabata mai multe zone din Bucuresti suna tentant. Mai ales ca marile maratoane internationale au traseu dintr-o singura bucla.

Insa, dupa putin timp, a aparut si descrierea oficiala a traseului. De fapt nu e o descriere. Este o simpla imagine in care putem vedea pe unde vom alerga.

Nu stiu cum simtiti voi traseul asta dar mie mi se pare cam intortocheat. Si nu neaparat din prisma faptului ca nu m-as descurca pe el. Ci, avand inca intaparita proaspat in minte intamplarea de anul trecut cand voluntarii au indrumat gresit alergatorii si o parte dintre echipele de la stafeta au fost descalificate, mi-e frica de ei. De organizatori. Mi-e frica de faptul ca nu vor putea gestiona o astfel de schimbare de traseu. In plus, inca nu avem informatii despre cum si unde se vor face schimburile stafetelor. La Semimaratonul din primavara, in fata Muzeului de isorie s-a creat o adevarata isterie si oamenii s-au imbulzit mai ceva ca la coada la Pepsi pe vremea impuscatului. 🙂

Am toata stima si tot respectul pentru voluntarii inscrisi pentru a ajuta la organizarea acestei curse. Este de admirat cum muncesc gratis si isi smulg din timpul lor pentru a iesi bine cursa. Entuziasmul lor te ajuta de multe ori sa continui, chiar daca esti daramat si ai senzatia ca ti se desprind picioarele de corp daca mai faci un pas.

Dar……sa fim sinceri. Multi dintre ei sunt niste copii care au senzatia ca vin la distractie si nu acorda importanta cuvenita.

Stiu ca o sa ma faceti “hater” si nerecunoscator dar am “un milion” de exemple in care voluntarii au gresit.

Nu e vina lor. Este vina organizatorilor care ar trebui sa priveasca acest aspect cu extrem de multa seriozitate si sa aloce un timp mai mare pregatirii acestor voluntari.

Oricat de mult imi place sa fiu “carcotas” 🙂 nu vreau sa scriu dupa terminarea cursei “v-am zis eu?” 🙂

Si daca tot suntem la capitolul “sugestii” poate organizatorii reusesc sa organizeze un pic mai bine si zona de finish, astfel incat, dupa ce alergi 40 de km sa nu stai la coada sa treci ca oile printr-un gard cu deschidere de 1 metru si sa ti se faca rau de la aglomeratie. Ai tu deja alte motive pentru care suferi la final de cursa si nu mai este nevoie de suplimentarea lor 🙂

Revenind la traseu, daca va uitati cu atentie, sunt multe zone care se intesecteaza, se intrepatrund si tare sunt curios sa vad impartirea traseului pe categorii (maraton, semi si stafeta)

Mai avem totusi doar o luna si inca nu stim nimic.

Aaaa! Si inca un lucru. Cum Doamne iarta-ma, numarul alergatorilor inscrisi in fiecare an creste exponential si vorbim de mii sau zeci de mii de participanti si totusi o postare cu traseul pe pagina de FB a organizatorilor primeste like-uri cat sa le numeri la o mana?

PR, comunicare……facebook…..mai e de lucru.

Senzatia mea este ca, in fiecare an, cu cat creste evenimentul, cu atat sunt mai multe probleme de organizare.

Daca aruncati un ochi, pe aici prin curtea noastra, veti gasi cateva articole pe tema aceasta.

Sper din tot sufletul ca anul acesta organizatorii sa ma contrazica si sa nu-mi dea ocazia sa spun acel “v-am zis eu” ci sa ma faca sa fac “mea culpa” 🙂

Insa mi-e o frica de traseul asta……….

 

 

Later edit: a fost publicat si  traseul pentru Half si pentru Stafeta!

 

 

1000 pentru 2015!

1000 pentru 2015!

1000 pentru 2015.

Asa se numeste “challenge-ul” de pe Endomondo pe care l-am initiat la inceputul anului si in cadrul caruia i-am provocat pe prietenii mei alergatori sa alerge 1000 km.

1000 de km in anul 2015. In ianuarie parea un tel indraznet si greu de atins. Ma vedeam undeva in Decembrie 2015 tragand din greu sa ajung la magica cifra de 1000.

Insemna sa fac peste 80 km pe luna. Fie iarna, fie vara, fie ploaie, arsita sau ninsoare si ger.

Si mi se parea greu. Al naibii de greu.

Scriu aceste randuri la mijlocul anului si ma gandesc sa schimb numele competitiei in ceva mai provocator: “2015 pentru 2015” 🙂

Si daca nu ati inteles inca, prin acest articol vreau sa ma laud. Sa ma laud ca am ajuns la o palma de 900 km iar Vali a depasit fluierand mia de km. Nu mai spun ca Emilian deja a si uitat cu era cand avea 1000 de km alergati in 2015 🙂

Am ajuns la cifrele astea alergand exact cum imi era frica la inceputul anului. Tin minte ca am iesit la -15 grade cu baietii. Nicio ploaie nu a intrerupt rutina noastra de luni, miercuri si sambata 🙂

La 28 grade, la ora 22 si cu tricourile lipite de piele de ude ce erau ne puteati vedea pe aleile din IOR.

Cunoastem fiecare groapa, fiecare tasnitoare de apa, fiecare dunga din asfalt. 🙂

Am alergat noaptea in bezna si dimineata cand abia rasarea soarele.

Si zau ca ma simt al naibii de bine si entuziasmul meu e la cote alarmante 😉

Am ajuns, de multe ori, sa renunta la joia traditionala cu baietii la bere pentru ca am preferat sa alerg.

Bine…..sa nu exageram. Nu le-am ratat chiar pe toate 🙂

Faptul ca m-am hotarat sa particip la Maraton anul acesta la RBIM probabil a contat destul de mult.

By the way. Ati vazut ca traseul pentru maraton are o singura bucla? 🙂

Asa ca, revenind la oile noastre….cred ca ne schimbam target-ul si o luam usor usor spre 2000 km 🙂

 

 

%d bloggers like this: