Fasole si ciolan

Dupa principiul FCSB nu e Steaua, nu-mi dau seama unde am alergat eu pe 1 decembrie.  🙂

Pana sa vad pozele, am avut impresia ca am participat la Maratonul Reintregirii Neamului Romanesc. De fapt am fost la Maratonul 1 Decembrie care nu e acelasi cu MRNR. Sau este?

Adica este acelasi doar ca, anul asta, MRNR a fost la Alba Iulia si a fost pe 30 noiembrie, ziua nationala a….stai asa!!!

Pai si atunci cum Maratonul 1 Decembrie s-a aflat la editia a saptea?!?

Nu prima? A mai alergat cineva la Maratonul 1 Decembrie pana acum? Ma rog, nu conteaza cine are sigla si palmaresul 🙂 important este sa ne simtim bine si sa alergam intr-un cadru organizat.

Organizat de Ro Club Maraton sau de Elite Running. Sau Elite Running e Ro Club Maraton? Sau o divizie comerciala? Sau nu?

Ma rog, nici asta nu conteaza. O sa ajunga Rise Project si Tolontan sa faca anchete sa descurce itele 🙂 🙂 🙂

Important e ca nea Ilie Rosu a alergat cu steagurile, dar nu am mai auzit celebrul strigat: hip ura, hip-hip ura, hip-hip ura-ura 🙂 Cred ca strigatul a ramas la Alba Iulia la prima editie a Maratonului Reintregirii. Ca e prima daca Maratonul 1 Decembrie are sapte, nu?  Sau nu? Hmm. Grea dilema!

Ma rog, revenind la ale noastre, chiar daca am jurat cu mana pe tastatura ca nu sunt nebun sa particip din postura de concurent oficial (cu taxa platita), printr-o conjunctura am ajuns sa port, agatat de tricou, numarul de concurs. Acum nu va ganditi ca mi-am vandut obiectivitatea pe o taxa de participare 🙂

S-au aliniat planetele si am participat oficial la a saptea (prima) editie a Maratonului Reintregirii Neamului Romanesc (Maratonul 1 Decembrie). Hai ca o iau razna! 🙂

Spuneam mai demult ca vreau sa incep sa ilustrez povestirile mele cu imagini, asfel incat sa argumentez, intr-un fel, ce scriu pe aici. Ce sa zic? Planul era bun, investitia intr-un Gopro efectuata, soft de montaj instalat…cu capul am stat mai prost. Am uitat camera acasa in dimineata cursei si, cum locuiesc in provincie, 🙂 era prea tarziu sa ma intorc, cand mi-am adus aminte.

Asa ca o sa ma pregatesc si o sa-mi leg camera de gat, inainte de Baneasa Winter Trail, ultimul concurs, pentru mine, din acest an.

Revenind la alergarea din IOR, as incepe, putin diferit de data aceasta, si as puncta, regulamentar, cu liniuta, ce mi-a placut:

• tricoul, cu toate ca mi-ar fi placut si mie unul, cum avea majoritatea, cu ROMANIA scris pe spate, fara alte primarii, etc. Nu inteleg cum s-a nimerit la mine altfel 🙂
• traseul, dar asta nu este meritul organizatorilor
• atmosfera
• pozele (Radu Cristi face niste poze de zici ca sunt atlet profesionist), poze cu care o impresionez pe mama 🙂
• medalia
• sarmalele (am auzit ca au fost bune)

Normal ca, urmeaza liniutele si cu ce nu mi-a placut, ca doar nu am devenit asa, brusc, partener media al evenimentelor de alergare 🙂

• Punctul de alimentare. El a fost bine amplasat avand in vedere dinamica traseului. Dar, la final, dupa ce terminai cursa nu aveai nici macar o gura de apa. Nu numai ca trebuia sa te întorci cateva sute de metri ci trebuia sa si urci dealul pentru a avea parte de o gura de apa. Sau daca era apa sau altceva jos, la finish, e clar! Trebuie sa-mi schimb ochelarii 🙂
• Sarmalele sau orice alt aliment solid de care ai nevoie dupa o cursa de semi sau maraton. Pentru ca nu am mancat nimic. La fel. Nu am stiut unde sunt. Mi-a spus cineva ca trebuie sa ma duc spre Park Lake, la nu stiu ce cort. Pe bune? Nu m-am indurat sa urc iar dealul sa iau apa si stateam transpirat, in frigul ala, sa caut sarmalele?
• Traseul. Pentru ca aveam alte asteptari. Ma gândeam ca, Primaria Sect 3 va face ceva si pentru alergatori, nu doar pentru organizatori (prin alocarea unor fonduri). Ma gândeam ca, intr-un fel sau altul va inchide traseul. M-am trezit de cateva ori cu masinutele care goleau toaletele ecologice sau cu biciclisti pe traseu. Nu ma derajeaza sa-i ocolesc, dar când spui ca in taxa de 100 lei intra si traseul, ma astept sa fie doar pentru alergatori. Ca doar nu ai asfaltat parcul, construit lacul si plantat copacii pentru concursul asta.
• Unii alergatori si mai ales voluntarii de la punctul de alimentare. Se opreau si beau apa exact in fata paharelor. Parca stateau la bar. In felul acesta in afara de cei 5-6 care ocupau un loc “in fata” era nevoie sa te opresti, sa te strecori, sa spui pardon, pentru a lua apa. Inteleg ca din oboseala cursei poate nu realizezi, dar macar voluntarii sa le fi zis sa nu blocheze accesul celorlati.
• Marketing-ul dus la extrem. Inteleg ca Elite Running e mai comercial decat Ro Club Maraton. Sau decat vechea garda din Ro Club. Dar totusi! Probabil ati citit discutiile referitoare la voucherele de reduceri de la Under Armour. Vouchere care iti dau acces la o promotie existenta in magazine, promotie pe care o poti accesa si fara vouchere. N-am verificat personal dar daca e asa, nu e frumos deloc. Faptul ca, inainte de cursa, anunti ca, din marinimia ta, de dragul Sf Andrei, oferi 5 locuri gratuite la Cursa Populara, celor care locuiesc in sectorul 3, cursa la care locuitorii sectorului 3 oricum participau gratuit (prin prisma banilor alocati de primarie)…ma face sa stramb din nas si sa nu apreciez o astfel de modalitate de comunicare si promovare. Chiar daca suta aceea de lei, pentru alergarea intr-un parc, in care poti alerga oricand, trebuie justificata, tricoul, atmosfera, medalia, cronometrarea si chiar sarmalele, daca vreti, pot fi suficiente. Nu praf in ochi!

Nu sunt prea multe de scris pentru ca nu  este o cursa foarte spectaculoasa. Este mai mult o cursa emotionala prin care, sarbatoresti ziua nationala practicând sportul care iti place. Sarbatoresti in felul tau.

Ceea ce am observat, foarte interesant de altfel, numarul mare de alergatori, prezenti pe traseu, care nu s-au inscris oficial la eveniment. Banditi cum ar spune unii.

Adica alergatorii au devenit putin mai rationali si incep sa se gandeasca la “value for money”?

Adica si alergatorii au intrat in jocul asta comercial si incep sa devina selectivi? Doamne-ajuta! 🙂

Acestea fiind zise, inchei relatarea de la fata locului si dau legatura in studio. Ne vedem in padure la Baneasa!

Spor!