Pauza! Medicamentul minune!

 

Pauza e buna! La vremea ei o pauza poate face minuni.

Asta am facut eu! Am luat o pauza de alergare si de scris. M-a ajutat si gerul taios de la inceputul lunii sa imi iau putin timp sa ma refac.

Dupa un an intens, in care, in principal in a doua lui jumatate am alergat peste 750 km,  pe ploaie, canicula, zapada, ger etc. ma simteam plin.

Pentru un sportiv tomnatic 🙂 cum sunt eu, trecut de prima tinerete si cu o viata extrem de neglijenta pana acum ceva timp, schimbarea asta brusca m-a “uzat” putin.

Nu neaparat fizic cat psihic. Mi-am incarcat bateriile si am stat o saptamana fara sa alerg. De asemenea am mancat pizza si prostii, am pierdut nopti, am cutreierat prin cluburi pana la 5 dimineata…..m-am destrabalat pe scurt 🙂

In acelasi timp mi-am incarcat bateriile. Dorinta de alergare mi-a crescut zilnic si abia am asteptat sa-mi incalt adidasii portocalii cu albastru 🙂 si sa ies in parc la alergat.

Nu mi s-a mai parut plictisitor sa dau aceeasi tura de IOR.  Nu am simtit nevoia de a alerga cu muzica in urechi pentru a-mi distrage atentia. M-am bucurat de fiecare pas, de fiecare kilometru.

Deodata planul meu pentru 2015 ( participare la un maraton si 1000 km alergati) pare floare la ureche.

Asa ca va recomand sa faceti ca mine si sa luati o pauza. Nu trebuie neaparat sa mancati pizza si sa cutreierati cluburile :-). Trebuie doar sa simtiti momentul cand organismul va spune: hey! Prietene! Hold your horses!

Luati totul incet. Nu va grabeste nimeni! Nu va “alearga” nimeni!

Alergarea trebuie sa produca placere nu disconfort si trebuie sa vina ca o completare a zilei si nu ca un chin.

Daca e asa inseamna ca ceva nu faceti bine si ar trebui sa schimbati si sa faceti o PAUZA!